Politicienii au adaugat la damblaua fericita in care isi pleznesc reprosuri si comunicate inca un motiv sa-si vare pieptii de arama in ochiul popular: povestea autonomiei secuilor.

Se vorbeste despre pericolul in care se afla statul roman, despre disolutia autoritatii si despre responsabilitate, notiuni azvarlite cu sentiment, c-asa-i sade bine politicianului in campania electorala.

Pericolul, insa, nu e in Harghita si Covasna, unde totul se petrece la nivelul discursului, nu s-a trecut la actiuni concrete in sensul legii, n-a imprejmuit nimeni teritoriul - si daca ma intreaba careva, nici nu o va face.

Despre actiuni concrete daca vorbim, pericolul la adresa ordinii publice nu e nici macar in zona Craiovei, unde nu e saptamana in care clanurile sa nu-si infinga plumbi in fund si se produc arestari.

Ci la Borsa. Acolo nu e vorba despre razboi intre clanuri de interlopi, ci de razboiul comunitatii cu autoritatea statului. Neintelegand prin autoritate un domn primar care vorbeste despre chestii izolate si da asigurari. Ci despre oamenii celui mai mare minister, mai important - nu degeaba a abandonat PSD Transporturile si Finantele pentru Administratie si Interne.

La Borsa nu mai avem nici macar crima organizata, ci mafie. Periodic, cineva trage cu 7,92 in masina politiei, urmaririle se termina la marginea padurii, deoarece dubele n-au tractiune integrala si 200 de cai, nu poti aduce mascatii locului, deoarece jumatate sunt rude cu gasca, este imposibil sa infiltrezi pe cineva, ca organizatia-comunitate e inchisa, si nu exista nici un martor.

Clanurile care traficheaza lemn s-au specializat in furtul masinilor de lux fara sa bage cineva de seama, apoi in furtul buldozerelor, si cum aveau nevoie, in toate cazurile, de desfacere, comunitatea a sarit in ajutor.

Comunitatea are pui si nu si-