Magistraţii au de câştigat de pe urma legii unice a salarizării. Documentul final le majorează substanţial salariile, comparativ cu ultima variantă, prin ridicarea coeficienţilor de salarizare. Noile valori indică majorări cu echivalentul a peste două salarii minime pe economie. Varianta iniţială a legii includea deja o creştere cu până la 20% a salariilor magistraţilor.

Magistraţii au de câştigat de pe urma legii unice a salarizării. Documentul final le majorează substanţial salariile, comparativ cu ultima variantă, prin ridicarea coeficienţilor de salarizare. Noile valori indică majorări cu echivalentul a peste două salarii minime pe economie. Varianta iniţială a legii includea deja o creştere cu până la 20% a salariilor magistraţilor.

Proiectul final al legii unice a salarizării prevede că judecătorul cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu vechime cuprinsă între 10 şi 15 ani au un coeficient de salarizare cuprins între 9,55 şi 10,40, corespunzător tranşelor de vechime.

Varianta iniţială arăta că salariul judecătorului cu grad de instanţă supremă, al procurorului din instanţa supremă, DNA şi DIICOT creştea pentru cei cu vechime între 10 şi 15 ani de la 6,95 la 7,10 salarii minime pe economie, iar pentru cei cu vechime peste 20 de ani acorda un coeficient de 9,6.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şeful Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general vor avea un coeficient de 11,7 salarii minime, la fel ca premierul şi preşedinţii Parlamentului.

În schimb, salariile grefierilor au rămas neschimbate faţă de ultima formă a grilei unice. Cel mai mare salariu îl au pri