Procesul de încălzire a Arcticii, început în secolul al XX-lea, marchează sfîrşitul unui ciclu de 8.000 de ani de răcire a planetei şi a fost, probabil, provocat de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activităţile umane. Analizînd straturile sedimentare din fostele lacuri, inelele de creştere ale arborilor, calotele de gheaţă şi alţi indicatori, cercetătorii au putut să reconstituie evoluţia climei şi a temperaturilor din zona arctică din ultimii 8.000 de ani, iar pentru ultimii 2.000 de ani au putut să realizeze reconstituiri pe decenii. În cursul ultimilor 8.000 de ani, Arctica a primit tot mai puţină energie solară în timpul verii, răcindu-se cu circa 0,2 grade Celsius în fiecare mileniu, iar acest fenomen este explicabil printr-o schimbare a axei de rotaţie a Terrei. Această tendinţă s-a inversat, însă, după 1900, anul care a marcat începutul creşterii temperaturilor, potrivit acestui model de analiză a climei. Procesul de încălzire a fost marcat de un ritm accelerat după 1950, iar ultimul deceniu a fost cel mai cald din ultimii 2.000 de ani pentru Arctica. În prezent, temperatura Arcticii este cu 1,2 grade Celsius mai ridicată decît în 1900. Cantitatea de energie primită de la Soare în secolul al XX-lea continuă să scadă, dar temperatura a crescut pentru prima oară în ultimii 2.000 de ani, a explicat Nicolas McKay din cadrul Universităţii Arizona. Terra continuă să se îndepărteze de Soare şi se află, în prezent, la o distanţă mai mare cu aproape un milion de kilometri faţă de acum 2.000 de ani, a explicat şi Gifford Miller, profesor de climatologie la Institutul de cercetări alpine şi arctice din Boulder. Precedentele studii au demonstrat o creştere a temperaturilor de trei ori mai rapidă în secolul al XX-lea, în zona Arcticii, comparativ cu oricare altă zonă din emisfera nordică. Procesul de încălzire este accelerat şi din cauza faptului c