Ecaterina Andronescu a inghitit, gogalt, golgalt, pana la ultima firmitura principiile reformatoare ale pachetului comisiei Miclea si le-a introdus disciplinat in Legea Educatiei Nationale, pe care si-a pus semnatura.
Dar nu pentru ca ar crede in ele, ci doar pentru ca de-o parte a mesei era legea, iar de cealalta, solicitarea de revocare a ministrului Educatiei, gata sa plece spre Palatul Cotroceni. Toata opozitia domniei sale s-a topit in fata degetului intins catre usa al premierului.
Capitularea d-nei Andronescu este simptomatica pentru PSD. Social democratii arunca vorbe mari si peioreaza despre principii pe care le tradeaza insa atunci cand au de ales intre ele si putere. Arunca vorbe grele, tot mai grele, dar se cramponeaza de guvernarea cu toata forta.
"Noi nu putem iesi de la guvernare ca sa nu fim acuzati ca am creat instabilitate politica. Stam pentru ca suntem responsabili si daca vor partenerii sa ne scoata, n-au decat". Adevar grait-a Olguta Vasilescu! Exact asa se pune problema, doar ca nu este vorba despre nicio responsabilitate, ci despre resursele la care social-democratii nu vor sa renunte in ruptul capului.
Asa cum au inghitit legea educatiei, vor inghiti si probabilele remanieri si, in general, orice conditii pe care le vor pune democrat liberalii, cu conditia sa nu-si piarda bastioanele de putere, mai ales din deconcentrate.
In acest moment, PD-L pare sa poata intinde coarda oricat si tot va ramane cu PSD pe cap, asa ca circul va continua sporind lehamitea imensa a poporului fata de politiceni si, implicit, absenteismul la vot.
Exista totusi un castig al acestui moment
Din combinatia dintre dorinta PD-L de a impinge PSD dincolo de limita suportabilitatii, agatarea social-democratilor de putere si exigentele FMI ne-am ales macar cu trei legi importante pentru refor
