Comentariu. În privinţa Afganistanului, Barack Obama are aceeaşi viziune ca Bush: să rămână acolo până la pacificarea ţării. Preşedintele american a adus totuşi unele modificări minore strategiei predecesorului său: a trecut la ofensiva limitată şi a suplimentat numărul de trupe. Odată cu sfârşitul lui august, se termină şi prima fază a preşedinţiei Obama în materie de politică externă. De aceea, ne aflăm într-un punct bun pentru a ne gândi nu la ce va face preşedintele SUA în acest domeniu, ci la ceea ce a făcut deja.

Singurul lucru remarcabil legat de politica externă a lui Obama este compatibilitatea sa cu politicile fostului lider de la Casa Albă, George W. Bush. Nu e surprinzător. Preşedinţii operează într-o lume de constrângeri, opţiunile lor fiind limitate. Şi totuşi, merită să facem o pauză pentru a observa cât de puţin a deviat Obama de la politica externă a lui Bush.

Promisiuni de campanie

În timpul campaniei prezidenţiale americane din 2008, în special în primele sale faze, Obama era împotriva războiului din Irak. Obiectul central al poziţiei sale era că războiul este o greşeală şi că el îi va pune capăt. Obama susţinea că politicile lui Bush – şi, mai important, stilul său – înstrăinează aliaţii SUA. El l-a acuzat pe Bush că urmează o politică externă unilaterală, care alienează aliaţii, nereuşind să acţioneze împreună cu ei. Procedând  astfel, el a susţinut că războiul din Irak a distrus coaliţia internaţională de care Statele Unite au nevoie pentru a purta cu succes orice război.

Obama a susţinut mai departe că Irakul este o distragere a atenţiei şi că efortul major ar trebui să se concentreze asupra Afganistanului. El a adăugat că Statele Unite vor avea nevoie de sprijinul aliaţilor din NATO în Afganistan şi a anunţat că o administraţie Obama va trimite un mesaj europenilor, va reconstrui legătu