De la sfârşitul secolului 18, începutul secolului 19, marile crize economice globale au produs mereu aceleaşi trei schimbări: o revoluţie energetică, o revoluţie socială, o revoluţie de reglementare financiară. Astfel, după criza din anul 1819, am schimbat energia morilor de vânt cu energia produsă de aburi, am schimbat feudalismul cu capitalismul de familie şi am introdus sistemul de bănci centrale. După crizele din 1873 şi 1893, am schimbat energia produsă d
De la sfârşitul secolului 18, începutul secolului 19, marile crize economice globale au produs mereu aceleaşi trei schimbări: o revoluţie energetică, o revoluţie socială, o revoluţie de reglementare financiară.
Astfel, după criza din anul 1819, am schimbat energia morilor de vânt cu energia produsă de aburi, am schimbat feudalismul cu capitalismul de familie şi am introdus sistemul de bănci centrale. După crizele din 1873 şi 1893, am schimbat energia produsă de aburi cu energia produsă de motorul cu gaz, am schimbat capitalismul de familie cu cel de piaţă şi am extins sistemul de bănci centrale în toată Europa.
După marea criză din 1929-1933, am schimbat energia produsă de motorul cu gaz cu cea produsă de motorul cu benzină/motorină, am consolidat capitalismul de piaţă şi am pus bazele socialismului, şi am creat comisiile de valori mobiliare. Şi, uite-aşa, ajungem în zilele noastre, la criza economică globală din 2008-2010. La ce putem să ne aşteptăm acum? Suntem într-un stadiu în care energia produsă din combustibili fosili este scumpă, nesustenabilă, poluantă, într-un cuvânt, compromisă.
În acelaşi timp, de vreo patru decenii se perfecţionează o serie întreagă de energii alternative, care încep acum să-şi dovedească potenţialul economic. Asta înseamnă că, în următorii 20-50 de ani, vom vedea o schimbare profundă a modului de producere a energiei. În al doilea rând, suntem în