Prima mare sărbătoare din anul bisericesc, început la 1 septembrie, este Naşterea Maicii Domnului, prăznuită an de an la 8 septembrie.

Cultul Maicii Domnului este foarte răspândit atât la creştinii ortodocşi, cât şi la cei catolici, iar sărbătoarea de azi este socotită între praznicele împărăteşti. Icoana acesteia este zugrăvită de obicei pe catapeteasma bisericilor ortodoxe, deoarece Sfânta Fecioară este numită şi Doamna sau Împărăteasa cerului şi tot ce are legătură cu Maica este strâns legat de viaţa Mântuitorului Iisus Hristos, pe care l-a născut.

Se pare că la începuturile creştinismului exista o singură sărbătoare generală a Maicii Domnului, dar în timp i s-au dedicat patru mari sărbători: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). În semn de dragoste faţă de Maica Domnului, multe biserici au primit hramul uneia dintre sărbătorile ei.

Nu de mult, în cartierul Drumul Taberei din Bucureşti a fost sfinţită o biserică cu hramul Naşterii Maicii Domnului, unde se află şi o părticică din moaştele Sfântului Mucenic Emilian de la Durostor.

Prima mare sărbătoare din anul bisericesc, început la 1 septembrie, este Naşterea Maicii Domnului, prăznuită an de an la 8 septembrie.

Cultul Maicii Domnului este foarte răspândit atât la creştinii ortodocşi, cât şi la cei catolici, iar sărbătoarea de azi este socotită între praznicele împărăteşti. Icoana acesteia este zugrăvită de obicei pe catapeteasma bisericilor ortodoxe, deoarece Sfânta Fecioară este numită şi Doamna sau Împărăteasa cerului şi tot ce are legătură cu Maica este strâns legat de viaţa Mântuitorului Iisus Hristos, pe care l-a născut.

Se pare că la începuturile creştinismului exista o singură sărbătoare generală a Maicii Domnului, dar în timp i s-au