Majoritatea celor încadraţi cu handicap vor să muncească, dar se lovesc de indiferenţă
Mulţi dintre angajatorii nemţeni preferă să dea bani la stat decât să plătească salariile persoanelor cu dizabilităţi.
Persoanele încadrate într-un grad sau altul de handicap resimt criza financiară din plin. Deşi legislaţia românească oferă numeroase avantaje patronilor care angajează persoane cu dizabilităţi, majoritatea preferă să nu se complice şi evită să le ofere o şansă celor defavorizaţi de soartă.
Facilităţile sunt numeroase, începând de la deducerea unor cheltuieli specifice acestor angajaţi şi până la scutirea de la anumite taxe şi impozite. Mai mult, legea chiar îi obligă pe agenţii economici şi instituţiile statului care au peste 50 de angajaţi să încadreze în rândul personalului minimum 4% persoane cu dizabilităţi.
Şanse pentru un loc de muncă doar în confecţii
Lipsa de informare a persoanelor cu handicap, dar şi comoditatea angajatorilor, lasă însă zeci de nemţeni fără un loc de muncă. „Surprizele neplăcute în acest caz sunt angajatorii care preferă să achite la stat contravaloarea salariilor şi nu să angajeze persoane care ar avea nevoie de un loc de muncă“, a declarat Diana Aileni, reprezentant în cadrul Fundaţiei „Motivation“, asociaţie care se ocupă de integrarea şi incluziunea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.
Prejudecăţile angajatorilor fac ca doar 20, din cei peste 35 de nemţeni cu handicap înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţelor de Muncă, să-şi fi găsit un loc de muncă de la începutul acestui an. „Majoritatea au fost încadraţi în domenii precum confecţiile textile, prelucrarea lemnului sau fabricarea articolelor din cauciuc“, a declarat Elena Chirilă, purtător de cuvânt al AJOFM Neamţ.
Indemnizaţia plătită de stat unei persoane cu dizabilităţi, care