Invatamantul de 11 clase obligatorii, evaluarea competentelor digitale in cadrul probelor de bacalaureat, programele de tip "a doua sansa" pentru cei care nu au mers la timp la scoala sau accesul elevilor la bibliotecile virtuale ale scolii sunt doar o parte din reformele proiectului pentru care Guvernul Boc a anuntat ca isi va asuma raspunderea in Parlament la mijlocul saptamanii trecute.
Dupa ce in ultimii 14 ani principalele legi privind educatia - legea invatamantului si statutul cadrului didactic - au fost modificare de 104 ori, Guvernul a finalizat proiectul privind legea educatiei dupa lungi dezbateri care au avut loc mai ales in ultimele saptamani. La discutii au participat atat seful statului, cat si fosti ministri ai educatiei, reprezentanti ai sindicatelor din invatamant sau chiar inspectori scolari.
Introducerea unei clase pregatitoare inainte de clasa I, masura agreata de toti participantii la dezbateri, este reforma care schimba structura invatamantului obligatoriu, care va deveni de 11 clase si care va fi structurat astfel: o clasa pregatitoare, patru ani de scoala primara, patru ani de gimnaziu si doi ani de invatamant liceal sau profesional.
Propunerea privind instituirea unei grupe mari pregatitoare (acesta fiind primul nivel al invatamantului obligatoriu) se regaseste atat in pachetul de legi elaborat de ministrul invatamantului Ecaterina Andronescu, cat si in cel al sefului comisiei de la Cotroceni, Mircea Miclea, ale caror proiecte au starnit multe controverse in ultima perioada.
Cu toate acestea, nici masurile propuse de Andronescu (care vizau instituirea invatamantului obligatoriu de 13 ani) si nici structura lui Miclea (10 ani de invatamant obligatoriu, din care un an de clasa pregatitoare, patru ani de scoala primara si cinci ani de gimnaziu) nu au primit aprobarea Executivului. Potrivit noii legi, evaluarea prescolar
