Măsuri anticriză în România, măsuri anticriză şi la bulgari. Cu toate acestea, deşi se spune că cele două ţări au foarte multe lucruri în comun, se pare că bulgarii ştiu să-şi drămuiască mai bine banii şi să facă economii, să adopte măsuri mai logice şi mai eficiente, într-un cuvânt, să gestioneze mai bine criza economică în care se află. Aceasta este concluzia pe care o tragem în urma analizei publicată de Wall Street Journal, care arată că noul guvern bulgar

Măsuri anticriză în România, măsuri anticriză şi la bulgari. Cu toate acestea, deşi se spune că cele două ţări au foarte multe lucruri în comun, se pare că bulgarii ştiu să-şi drămuiască mai bine banii şi să facă economii, să adopte măsuri mai logice şi mai eficiente, într-un cuvânt, să gestioneze mai bine criza economică în care se află.

Aceasta este concluzia pe care o tragem în urma analizei publicată de Wall Street Journal, care arată că noul guvern bulgar dă dovadă de o competenţă rar întâlnită.

Dotată cu un ministru de finanţe care a fost economist timp de 14 ani la Banca Mondială, Bulgaria a îngheţat salariile bugetare şi pensiile, a pus la păstrare proiectele costisitoare de investiţii ale statului, şi a redus cheltuielile guvernului cu 15%. Aceste măsuri au avut ca rezultat o reducere de 81% a deficitului bugetar la 76,5 milioane de dolari în august de la 412 milioane în iulie. Ceea ce nu este deloc puţin.

Prin aceste măsuri, guvernul şi-a atras aprobarea analiştilor occidentali şi a atins cele mai înalte cote de aprobare din partea populaţiei de la căderea comunismului. Rata de aprobare a guvernului este de 64%, potrivit unor studii Gallup.

Ca o comparaţie, românii au să reproşeze guvernului, impunerea unor măsuri care, deşi se doreau a veni în sprijinul economiei, acestea nu au făcut decât să înrăutăţească şi mai mult lucrurile.

Introducerea impozitului minim a de