Funcţionarii publici pot exercita funcţii şi în domenii de activitate din sectorul privat care nu au legătură „directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate“, prevede Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice ce urma să fie trimisă ieri în parlament.

„Funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public potrivit fişei postului“, se arată în forma finală a proiectului Legii unitare de salarizare, rezultat în urma analizei făcute sâmbătă şi duminică de reprezentanţii guvernului cu cei ai FMI şi ai Comisiei Europene.

Ultima formă a Legii unitare prevede un coeficient maxim de salarizare pentru funcţia de prefect de 7,4, iar pentru un secretar general - 7,2.

Documentul mai prevede că salariul minim de încadrare pentru angajaţii cu studii superioare care lucrează în sectorul public este de 1,75 salarii minime, iar cel mai mic venit este echivalentul a 1,2 salarii minime.

Un secretar de judeţ, treapta I, respectiv al municipiului Bucureşti, are un coeficient în grilă de 6,5, în timp ce un secretar de municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 320.000 de locuitori şi un secretar de sector, echivalentul a 6,35 salarii minime.

Totodată, un secretar de primărie, treapta I de salarizare, al unui municipiu cu peste 320.000 de locuitori va câştiga 6,2 salarii minime, în timp ce un secretar de oraş, între 5,15 şi 5,3 salarii minime. Un secretar de comună, treapta I de salarizare, va avea un venit cuprins între 4,9 şi 5,1 salarii minime, în funcţie de numărul de locuitori ai localităţii.

„Funcţionarii publici care ocupă în condiţiile legii funcţii publice de conducere de secretar al comun