Deşi au încălcat legea recurgând la proteste, judecătorii şi procurorii au obţinut nu doar măriri salariale, ci şi sporurile visate, aplicând principiul „câştigă cine ţipă mai tare”. Sursa: Codrin Prisecaru
Magistraţii sunt marii câştigători ai viitoarei legi a salarizării bugetarilor: au obţinut nu doar sporurile visate (cel de stres şi cel de confidenţialitate, care rămân intacte, reprezentând în total 65% din salariul de bază), ci şi coeficienţi de salarizare mai mari faţă de cei prezentaţi de executiv la finele săptămânii trecute.
Cel puţin aşa reiese din forma finală a legii unice de salarizare care, alături de legile educaţiei şi de cea privind reorganizarea agenţiilor guvernamentale, a ajuns, ieri, în parlament, urmând ca executivul să-şi asume răspunderea pentru ele pe 15 septembrie.
Potrivit procedurilor, până vineri, parlamentarii dis puşi să-şi asume „contestaţii” ale sindicatelor pot depune amendamente, la Secretariatul General al Guvernului. Acestea pot fi sau nu acceptate de executiv. După şedinţa din parlament, în care guvernul Boc îşi va asuma răspunderea, parlamentarii au la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură. Dacă moţiunea „pică”, legea este adoptată. În caz contrar, guvernul este demis.
Deşi reprezentanţii magistraţilor se declară în continuare nemulţumiţi de legea unică şi ameninţă că vor continua protestele, reprezentanţii executivului spun că nu au posibilitatea să le ofere mai mult.
Spre deosebire de alte categorii de bugetari - profesori, medici sau funcţionari publici, ale căror venituri rămân în partea de jos a grilei de salarizare -, în câştig sunt, alături de magistraţi, şi parlamentarii, ale căror venituri lunare nu vor scădea, aşa cum era prevăzut în forma iniţială a legii, ci vor fi menţinute la 7.000 de lei. Asta, în condiţiile în care guvernul se baz
