Investitorii interesaţi de exploatarea potenţialului agricol al României se orientează mai degrabă spre arendare decât spre achiziţie. Singurele care se vând în această perioadă sunt loturile ieftine, ce nu costă mai mult de 1.000 de euro hectarul. Acestea sunt însă excepţii. Deşi ar trebui să constituie un segment independent faţă de terenurile destinate construcţiilor, şi parcelele agricole sunt afectate din plin de blocajul din piaţa imobiliară. Cererea pentru achiziţionarea de astfel de proprietăţi este foarte mică, spune Monica Platon, director general al agenţiei arădene Euromon.
O cauză este reprezentată de lipsa de lichidităţi, dublată de teama de a investi în această perioadă, crede Anca Vlad, director general al agenţiei timişorene Imoserv Group.
Preţuri prea mari
De asemenea, precizează aceasta, cei care au în vizor asemenea achiziţii aşteaptă ca preţurile să mai scadă. „Investitorii stau în expectativă, pentru că se cere foarte mult“, subliniază şi Platon. Până anul trecut, preţurile terenurilor agricole au crescut foarte mult, impulsionate de dezvoltarea pieţei imobiliare. Acum, proprietarii nu vor să lase din pretenţii.
Asta deşi, în mod normal, estimează reprezentanta Euromon, un teren agricol bun nu ar avea de ce să coste mai mult de 2.000-2.300 de euro la hectar. În condiţiile actuale, nu se vinde decât ceea ce este foarte ieftin. Monica Platon aduce aici exemplul unei suprafeţe de 300 de hectare, localizată într-o zonă semicolinară, care s-a vândut cu 600-700 de euro pe hectar. Aceasta este însă o excepţie.
„Avem sute, chiar mii de hectare, la preţuri cuprinse între 3.200 şi 3.600 de euro la hectar, putând ajunge chiar la 4.000 de euro“. La asemenea preţuri însă, varianta aleasă cu predilecţie de către cei care vor să exploateze potenţialul agricol al României este arenda. Repr
