Închide politica gura conducerii Gărzii de Mediu? Această întrebare a pus-o consilierul liberal Alexandru Dănăilă. Nici nu contează în ce context a formulat-o. Pentru cei care înţeleg sensurile absconse ale "politicului", întrebarea este retorică. Da, politica nu va închide doar gura Gărzii de Mediu, în problema Lacului Sărat, ci va închide orice gură. Pentru că, în fond, în România, politica nu este făcută decât pentru a închide guri.

În mod firesc şi natural, politica este făcută exact pentru contrariu, adică pentru a deschide gurile, şi din această "deschidere" să rezulte un dialog care să conducă, în cele din urmă, la identificarea argumentelor valabile. Abia atunci, probabil, se pot lua hotărâri care, fie bune sau rele, să realizeze un acord de conştiinţă.

Am utilizat în mod provocator termenul "conştiinţă". De regulă, conştiinţa este legată de o oarecare pregătire intelectuală, este legată de oameni consideraţi încurcaţi la minte, sofisticaţi, de la care nu se poate înţelege nimic. De 60 de ani, în România s-a acreditat ideea că "intelectualul" este "prost", nepriceput la treburi tehnice, manuale, că o stradă nu poate fi asfaltată decât de un bădăran. De asemenea, nu poţi să ai încredere într-un tip foarte citit, e clar că el nu pricepe cum se montează ţevile de canalizare. Pe noi, de la instaurarea comunismului încoace, nu ne-au convins decât analfabeţii, stâlcitorii de limbă, bădăranii, lichelele, tupeiştii şi infractorii de drept comun. E imposibil de spus cum am tras noi concluzia, de pildă, că Anton Lungu, un abis de impostură, e cel mai nimerit să se ocupe de destinele unui oraş întreg. Sau, cu o logică inversă, de unde am tras concluzia că un tip şcolit, care a ocolit cu grijă facultăţile de golănie publică şi privată, nu-i capabil să repare o bordură în Brăila, dar e liber să construiască un pod în America? Însă şi întrebările mel