Autorităţile propun amenzi, pe care, de multe ori, nu le aplică, iar specialiştii susţin că răsplata poate fi soluţia pentru a scăpa de invazia deşeurilor din plastic. Sticlele din plastic înfundă ghenele sau invadează rezervaţiile naturale, iar soluţiile guvernanţilor se dovedesc ineficiente. Cristina Popa locuieşte în cartierul Drumul Taberei din Capitală. Nu s-a gândit că ar putea să ducă sticlele goale din plastic la tomberoanele de colectare selectivă, ce se află pe bulevardul Timişoara.
Trântorii cu PET-u’-n fund
de Grigore Cartianu
„Le arunc la ghenă pentru că nu am timp să le strâng şi să le car cu sacoşa atâta drum. Dacă ar fi mai aproape, lângă scara blocului, poate aş face un efort”, spune bucureşteanca, în vârstă de 50 de ani, care este contabilă.
Nici varianta „buy-backului” nu a reuşit s-o convingă prea mult. Elena Gheorghe, din cartierul Colentina, spune însă că dacă ar lua nişte bani pe sticlele din plastic, le-ar strânge şi le-ar duce la magazin. „Decât să le arunc la gunoi, prefer să-mi iau banii înapoi pe PET-uri şi să cumpăr măcar zahăr sau ulei din magazin. Dar, deocamdată, fac şi eu ce face toată lumea, adică le arunc la gunoi”, spune Elena Gheorghe, care este soră medicală.
Mentalitatea cetăţeanului se schimb
Mulţi dintre români consideră că este mai comod să arunce deşeurile la tomberon sau prin diverse alte locuri. Chiar dacă legea îi obligă pe toţi cetăţenii să colecteze selectiv deşeurile din ambalaje în containere diferite, în caz contrar amenzile aplicate persoanelor fizice ridicându-se şi la 500 de lei, străzile sau parcurile din România sunt invadate în continuare de PET-uri.
„Oamenilor le plac recompensele”
În containerele de colectare selectivă din Piaţa Victoriei, trecătorii adună sticle din plastic, cartoane şi doze de bere Foto: