În actualul ciclu guvernamental, relaţiile ungaro-slovace au cunoscut o înrăutăţire constantă, provocată de nemulţumirea minorităţii maghiare din Slovacia (600 mii de persoane, 10% din populaţia ţării) ca urmare a politicii executivului de la Bratislava, calificată drept discriminatorie. Întâlnirea celor doi premieri programată pentru joi, 10 septembrie, va dezamorsa oare tensiunile devenite deja cronice? Premierul Gyurcsany, ca şi actualul prim-ministru, Bajnai, au refuzat ani de-a rândul să-l întâlnească pe omologul lor slovac, Robert Fico, drept protest contra tratamentului aplicat maghiarilor. Un incident diplomatic major însă – interdicţia de intrare în Slovacia a preşedintelui ungar Solyom – şi în consecinţă, exacerbarea tensiunii dintre cele două ţări l-a determinat pe premierul ungar să-l invite în Ungaria pentru negocieri pe omologul său din ţara vecină. Însă declararea şefului de stat ungar drept persona non grata nu a constituit decât ultima picătură în pahar, motivul principal al protestelor şi revoltei maghiarilor din Slovacia fiind amendamentul legii limbii de stat, implicând grave restricţii impuse folosirii limbii materne şi penalizând încălcarea legii cu amenzi până la 5.000 de euro. Populaţia maghiară şi reprezentanţii politici ai acesteia au criticat sever noua lege considerând-o drept o încălcare flagrantă a drepturilor omului şi ale minorităţilor lingvistice. La mitingul de protest, de la Dunajska Streda, din sudul Slovaciei, de exemplu, au participat peste 10 mii de minoritari maghiari. De partea sa Budapesta, după lungi şi insistente demersuri pe lângă Guvernul de la Bratislava, a iniţiat o ofensivă diplomatică pe plan european şi internaţional. O delegaţie condusă de doamna Katalin Szili, preşedinta parlamentului Ungariei şi formată din cei patru şefi ai grupurilor parlamentare, spre exemplu, a efectuat o vizită la Bruxelles unde s-a întâ