„Adevărul“ vă prezintă, timp de o săptămână, legea unică de salarizare pentru fiecare categorie profesională. Astăzi, analizăm salariile parlamentarilor, ale miniştrilor şi ale angajaţilor din primării. Grila de salarizare unică generează diferenţe mari între funcţionarii publici şi parlamentari, în timp ce sporurile le sunt limitate la 30% din salariul de bază. Grila de salarizare unică, aflată în prezent la Parlament, prevede limite mai generoase pentru senatori şi deputaţi, care vor avea un coeficient de salarizare de 9.9, şi nu de 9.6, cât fusese stabilit în forma iniţială a legii. Practic, senatorii şi deputaţii vor primi un salariu brut de 5.940 de lei, calculat la un salariu mediu brut pe economie de 600 de lei.
Mici avantaje ale salariului unic
de Emilian Isaila
Citiţi şi:
Salariul minim pe economie nu este egal cu valoarea coeficientul 1Grila de salarizare a bugetarilorMarea restructurare a funcţionarilor publici Asumarea răspunderii, stabilită pentru 15 septembrieLegea salarizării unice, asumată, dar neterminată
Preşedintele va primi mai puţin
Preşedintele va avea cel mai mare salariu în stat, echivalent cu 12 salarii minime pe economie, ceea ce ar înseamna că primul om în stat va fi remunerat cu 7.200 de lei. Anul viitor, salariul şefului statului va scădea pentru că în prezent preşedintele primeşte 9.555 de lei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului vor avea 10,8 salarii minime pe economie, faţă de 11,2 salarii în vechea variantă, urmând să încaseze 7.020 de lei. Vicepreşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor vor primi lunar 6.720 de lei. Pentru secretarii din Parlament, coeficientul stabilit prin noua lege este de 11 salarii minime (6.600 de lei), iar pentru liderii de grupuri parlamentare scade la 10,2 (6.120 de lei), faţă de 11,2 salarii în vechea variantă.
