Anchetatorii care se ocupă de cazul reţelei de falsificatori de carduri spun că cei de la „munca de jos“ îşi înşelau şefii. Tinerii nu au vrut să vorbească despre faptele lor în faţa procurorilor, cu excepţia a trei dintre ei, care şi-au recunoscut vinovăţia.

După audierile celor 20 de falsificatori de carduri, dar şi după interceptările telefonice pe care le-au urmărit mai bine de şase luni, procurorii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorismului (DIICOT), Serviciul Teritorial Timişoara, au reuşit să dezlege iţele afacerii în urma căruia s-au scos din bancomate sume impresionante de bani de pe conturile diferitor persoane din România şi din străinătate.

„Practic, erau două grupări separate care lucrau împreună. Cei din Timişoara s-au constituit într-o reţea şi au cumpărat de la cei din Bucureşti aparatura cu care copiau datele, iar mai apoi echipamentele cu care erau confecţionate cardurile”, a spus şeful DIICOT Timişoara, procurorul-şef Mircea Andreş. Acesta a mai spus că, înainte de a învăţa cum se foloseşte „pisicuţa” (dispozitivul de citit carduri), hoţii din Timiş cumpărau doar datele de pe carduri de la partenerii din Bucureşti.

Afacere cu „salahori”

Anchetatorii au mai spus că reţeaua era condusă de patru capi care coordonau toată afacerea. Restul erau timişi în Italia, Olanda sau Belgia unde stăteau câteva zile, obţineau datele de pe carduri cu care se întorceau în ţară, unde capii reţelei procurau cardurile şi-i trimiteau pe băieţii de la „munca de jos” să scoată banii.

„Au fost şi situaţii în care unii dintre cei care erau însărcinaţi cu scoaterea banilor au încercat să-i înşele pe ceilalţi”, a spus o sursă din cadrul anchetei. Printre salahori erau şi „şmecherii satului” din Iecea Mică. „L-am văzut cu maşini scumpe şi cu bani mulţi, dar nu ştiam de unde are. M