Preşedintele României a numit-o pe o jurnalistă „ţigancă împuţită”, şoferii se înjură în trafic cu „băi ţiganule”, iar în unele şcoli copii romi sunt puşi în ultima bancă şi luaţi drept proştii clasei. Exemplele pot continua. Sursa: Mediafax Ele nu arată decât nivelul profund al prejudecăţilor despre etnia romă, înrădăcinate puternic în mintea multor români, care nu îi cunosc prea puţin, sau deloc, pe romi. Unul din cinci români nu este de acord ca romii să locuiască în România, relevă un sondaj IMAS comandat în cadrul unui program guvernamental de combatere a discriminării romilor (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă - SPER).
Procentul este în scădere de la 28,3%, la ultimul studiu similar, din 2002. Respingerea romilor este cu atât mai ridicată, cu cât interacţiunea este mai personală, lucru ilustrat de faptul că aproape 69% dintre românii care au răspuns sondajului nu ar vrea ca romii să le facă parte din familie.
Totuşi, românii lucrează cot la cot cu romii şi sunt toleranţi atâta timp cât nu sunt implicaţi în interacţiuni personale, este una dintre concluziile studiului. „O cauză a prejudecăţilor negative despre romi este lipsa unei cunoaşteri directe”, crede Oana Ţoiu, expert în comunicare în cadrul programului SPER. Dincolo de acest aspect, majoritatea românilor percep etnia romă în mod discriminatoriu şi din cauza lipsei de informaţii despre istoria acesteia. „În manualele de istorie nu sunt menţionaţi deloc romii, deşi formează cea mai largă minoritate din România, după maghiari”, explică aceasta. Singurul canal care compensează această lipsă este mediul academic, care oferă cursuri opţionale.
„Femei murdare, cu mulţi copii”
Stereotipiile negative despre romi îi plasează sub umbrela lenii, a hoţiei şi a murdăriei. Astfel, majoritatea românilor chestionaţi consideră că cele mai multe femei rome sunt