Sute de familii de etnie romă dorm pe bănci, în căruţe sau în cămări fără acoperiş, pentru că nu au o casă. Reprezentanţii romilor din Dolj spun că au cunoştinţă de aceste situaţii dar că nu îi pot ajuta pe toţi. Peste o sută de familii din judeţ se gândesc cu teamă că se apropie iarna şi că nu au o locuinţă unde să se adăpostească. Cel mai greu o duc romii din comuna Cerăt, care până mai ieri alaltăieri îşi duceau zilele în coteţul de porci.
„Ne punem unu’ peste altu’!”
Marin Burtică (41 de ani) şi Mirela Burtică (35 de ani), plus încă cinci copii, formează o familie. De la începutul anului, cei şapte îşi petrec nopţile pe două scânduri priponite în faţa porţii unui sătean din Cerăt, care le-a cedat un spaţiu de doi metri. Văzându-se nevoit să îşi înghesuie copiii pe o porţiune cât palma, bărbatul s-a resemnat şi şi-a întins pe bancă hainele, pe post de cearşaf. În fiecare seară se roagă să nu vină vremea rea, să nu plouă, ca să nu-i răcească odraslele. „Ne punem unu’ peste altu’, ca să avem loc! Când e mai frig, stăm la grămadă, ca să ne încălzin şi să nu îngheţăm. Ne facem cruce de fiecare dată să nu aducă Dumnezeu ploaia, că e vai de capul nostru”, ne spune nea Marin. Tanti Marcela caută nişte mălai să învârtă o mămăligă. Este fericită că vecinii s-au milostivit de ea şi au lăsată-o să gătească pe pirostriile din curţile lor. „Mă duc prin sat şi caut lemne, ca să aprind focul şi să fac de mâncare. Toată averea noastră sunt banca şi ceaunul unde amestecăm bucatele”, se vaită femeia.
"Ne trezim storşi de oboseală!"
La câţiva metri distanţă, Ileana Vasile (48 de ani) îşi aranjează locul de culcuş, într-o căruţă. Mamă a trei copii, cu soţul mort, olteanca nu-şi mai vede de supărare că trebuie să doarmă toată noaptea la picioarele copiilor şi chiar pe o parte, ca să le facă loc celor mici. „De multe ori îi lo
