Tot mai multe opinii converg pe ideea ca economia romaneasca are nevoie de un nou model de crestere, dupa ce intre 2004 si 2008 dezvoltarea s-a bazat in principal pe consum si pe indatorare.

Astfel, in perioada mentionata deficitul de cont curent a urcat de la 6% din PIB la 14% din PIB, creditele pentru populatie si companii de la 10 mld. euro la 50 mld. euro, iar datoria externa totala de la 20 mld. euro la 70 mld. euro. Pe de alta parte, exporturile au crescut de la 19 la 34 mld. euro, iar salariul mediu net pe economie de la 150 de euro la 300 de euro.

In octombrie 2008, creditele s-au oprit, iar dobanzile la cele deja date au crescut brusc.

Datele lunare ale evolutiei creditarii, exporturilor, productiei industriale si retailului arata cum s-a propagat recesiunea. Scumpirea finantarii s-a adaugat scaderii cererii de marfuri la extern. Exporturile au trecut de la o crestere de plus 9% in noiembrie la -16% in decembrie fata de aceeasi luna a anului anterior.

Cererea de export redusa a prabusit productia industriala, care de la stagnare in noiembrie a ajuns la -14% in februarie.

Rapiditatea scaderii la exporturi si productia industriala a fost limpede consecinta socului caderii comertului mondial in iarna 2008-2009, cand danele celor mai mari porturi ale lumii s-au blocat cu containere.

Surpriza a fost insa scaderea puternica a retailului: de la +8% fata de anul anterior in octombrie la doar plus 3% in decembrie si -17% in iunie.

In aceeasi perioada, Polonia, confruntata de asemenea cu scaderea exporturilor, a contracarat cu mentinerea consumului din productia interna. Polonezii au redus cheltuielile la aparare si interne pentru a oferi injectii de cash in economie prin micsorarea unor taxe si contributii sociale. Aici ar urma sa fie si in cazul Romaniei cheia viitoarei relansari a economiei despre care se vorbeste: ajustarea/