Destul de multe sunt, în limbajul familiar-argotic românesc, denumirile băuturilor alcoolice de proastă calitate: foarte ieftine, obţinute prin amestecuri sau prin fabricaţie artizanală dubioasă. Categoria, nediferenţiată, e caracterizată pur şi simplu, glumeţ, prin efectele ei devastatoare, evocate cu ajutorul unor hiperbole dramatice. Formulele sunt umoristice mai ales prin contrastul între aparenţa de denumire serioasă, care poate fi folosită în deplină linişte de către consumatori, şi conţinutul terifiant. Denumirile sunt tipice disfemisme, care accentuează efectul negativ al băuturii, prin evocări aluzive ale morţii, prin echivalarea cu substanţe explozive, otrăvuri etc.
Unele dintre formule sunt chiar foarte elaborate, mizând pe intertextualitate, pe citatul aluziv sau pe interpretarea unui rol: Adio mamă, Te-am zărit printre morminte, Şterge-mă din cartea de imobil (G. Volceanov, Dicţionar de argou al limbii române, 2006). Metonimii hiperbolice sunt genocid şi neutron (cea de a doua, o creaţie efemeră, legată de alarmele propagandistice ale presei din anii '80 în legătură cu bomba cu neutroni, pregătită de Statele Unite). Termenul trotil e unul generic, evocând mai ales tăria băuturii. Cele mai banale sunt echivalările băuturii cu o substanţă otrăvitoare: şoricioaică sau insecticid.
În această serie intră şi matrafox, cuvânt neînregistrat de dicţionare, dar destul de cunoscut azi: "matrafoxuri ordinare fals intitulate votcă" (Libertatea, 3890, 2003, 2); "Garda Financiară a luat peste şase tone de viitor Ťmatrafoxť de la gura bănăţenilor" (Gardianul, 17.11.2007); "are o figură care trădează consum de matrafox în stil barbar" (mediafax, 22.06.2009). În dicţionarele de argou, cuvântul capătă uneori o definiţie parţială, specializată, care nu corespunde uzului general. De exemplu, în Dicţionarul de argou al limbii române al Ninei
