În spaţiul subcarpatic, 5,59% din populaţie este purtătoare a virusului hepatitic B şi 4,56% dintre locuitorii acestei regiuni au virusul hepatitic C. Sunt principalele concluzii furnizate de un studiu realizat de Institutul Clinic Fundeni, prezentate în cadrul celui de-al XIX-lea Congres Naţional de Hepatologie.

Lucrurile stau mai bine în rândul studenţilor din România. Astfel, 2,27% dintre aceştia prezintă virusul hepatitic B, 0% virusul hepatitic C şi D. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre virusul hepatitic E: 12,5% dintre aceştia au acest virus. Profesorul doctor Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), consideră important să se discute despre hepatita cronică de cauză virală cu fiecare ocazie.

Deoarece în România se află circa 1,5-2 milioane de oameni infectaţi cu unul din virusurile hepatitice B sau C şi dintre ei maximum 10% sunt diagnosticaţi. "Asta se întâmplă pentru că boala evoluează în general fără simptome. Oamenii trebuie să ştie că, dacă au avut transfuzii sau intervenţii chirurgicale sau stomatologice înainte de '90, este posibil să fie infectaţi cu unul dintre virusurile hepatitice", atrage atenţia profesorul doctor Mihai Voiculescu.

Datele studiilor epidemiologice realizate în România sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât au dovedit că rata prevalenţei hepatitei virale C este mult mai mare în ţara noastră, comparativ cu ratele înregistrate în UE. În condiţiile în care media europeană este de 0,5%-1%, în România, aceasta este cuprinsă între 3,23% şi 4,9% din populaţie.

Prezent la congres, prof. dr Carol Stanciu, de la Institutul de Gastroenterologie Iaşi, a declarat că "hepatitele cronice au impact asupra stării de sănătate a populaţiei în special pe termen mediu şi lung, şi asta prin consecinţele grave pe care le au: ciroza hepatică şi cancerul hepati