Mai citeşte:
Salvaţi etniile Botoşaniului!
În perioada interbelică, peste jumătate din numărul locuitorilor din Botoşani erau reprezentanţi ai iudaismului.
Primele mărturii despre evreii din Botoşani datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Ulterior, aceştia vin din regiuni precum Galiţia, Bucovina, iar apogeul, din punct de vedere demografic, a fost atins pe la 1900. Mai bine de jumătate din populaţia oraşului era de origine evreiască. Din cele peste 70 de case de rugăciuni şi sinagogi, azi nu a mai rămas decât una, iar comunitatea nu are mai mult de 110 membri.
Templul le-a devenit, pe lângă lăcaş de rugăciune, un popas al vorbelor şi al amintirilor. Se ştiu de demult, au avut aceleaşi greutăţi, dar au împărtăşit şi momente frumoase. „Toate sărbătorile le petrecem împreună, cele de iarnă, precum Crăciunul sau Paştele. Pe parcursul anului, ne mai adunăm cu diferite ocazii, lansări de carte, spectacole de muzică evreiască“, mărturiseşte David Iosif, preşedintele comunităţii evreieşti din Botoşani.
Economia oraşului a fost puternic influenţată de simţul negustoresc al acestora. O bună parte dintre clădirile istorice ale centrului vechi, parte din patrimoniul naţional, au fost cândva prăvăliile şi locuinţele evreilor. „În perioada interbelică, mai toate unităţile industriale erau ale evreilor, românii însemnând un procent infim“, spune Ionel Bejenaru, istoric în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani. Printre casele ce dăinuiesc şi astăzi se numără fostul spital TBC, Teatrul de Păpuşi sau cele două corpuri ale Şcolii nr. 4, unde înainte se preda limba idiş.
Urmaşii lui Moise
Evreii îşi cunosc istoria şi sunt destui care să o povestească. Despre viitor, nimeni nu ştie cum va fi. Numărul evreilor este din ce în ce mai mic, dar totuşi, sunt câţiva tineri care vor să-i păstreze în amintirea oraşului pe cei care au trecut
