Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au fost urmate, în SUA şi în Europa, de introducerea unor măsuri de drastice de securitate. Sursa: Reuters

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au avertizat că, în acest proces, americanii şi europenii au sacrificat, parţial, libertăţile civile.

În SUA, măsurile au fost impuse rapid, încă din octombrie 2001, odată cu introducerea „Patriot Act”, care a restricţionat temporar drepturile civile. Printre altele, bibliotecile publice au fost obligate să furnizeze autorităţilor informaţii legate de abonaţi şi de cărţile împrumutate de aceştia. I

nternetul a fost pus sub observaţie, călătorii în SUA, atent verificaţi, iar autorităţile au fost libere să-i reţină pe termen nedeterminat pe suspecţii de terorism, fără să-i pună sub acuzare.

La câţiva ani după 9/11, bătrânul continent a avut la rândul lui de suferit, în urma atacurilor teroriste de la Madrid şi Londra. „Avem nevoie de o cooperare europeană cât mai strânsă pentru a preveni alte atacuri”, a declarat ministrul de externe german de la acea dată, Joschka Fischer, citat de „Deutsche Welle”.

Iar cooperarea în privinţa securităţii, un domeniu aflat anterior exclusiv în ograda internă a statelor membre, a fost tot mai strânsă, în special în privinţa schimbului de date.

Un preţ prea mare pentru asigurarea securităţii?

Europenii, ca majoritatea cetăţenilor lumii, s-au adaptat la măsurile de securitate de pe aeroporturi. Nemulţumirea a apărut atunci când autorităţile americane au primit acces la datele personale ale europenilor care călătoresc în SUA, scrie „Deutsche Welle”.

De altfel, un rezultat al înăspririi legilor în domeniul securităţii ar fi acela că, în principiu, utilizatorii de internet şi de telefonie mobilă sau clienţii băncilor, se pot aştepta că datel