M-am prins. Rostul băilor de mulţime e de a testa electoratul. - Băi, hai să vedem, trăiţi, bă, bine, hă, hă, hă? - Păi, să vedeţi, o pâine, ceva sare s-or mai găsi... - Foarte bine, hă, hă, hă, că nu se poate totul din primul mandat. Primul mandat nici nu se pune. Primul mandat e ca la prima strigare, ne cunoaştem mai bine, hă, hă, hă, hă... Sâmbrele, năşitul, botezatul, turismul prin reprezentanţi au rol ecologic. Să cureţe electoratul fidel de ăla sătul. Sătul de alegeri.
Oamenii politici s-au împrăştiat strategic. Unii, la televizor, explică ştiinţific, convingător, cu argumente că suntem tâmpiţi. Că nu-nţelegem. Economia şi chestiile astea, cum le zice, guvernatul şi criza, sunt grele, nu-s pentru căţei. Nu ne-o zic pe faţă, nici că suntem căţei, nici că suntem tâmpiţi. Aroganţa e inclusă, ca meniul de dimineaţă la hoteluri. Pe urmă vine Isărescu şi te lămureşte. Cum e, de exemplu, cu întrebarea de om prost frământat de dileme: cine plăteşte cele
20 de miliarde de la FMI? Întrebare pe care Micul Muc şi Băse Le Grand au lăsat-o să plutească în derivă, să se lovească de capetele României profunde până n-or mai avea aer.
Dar, zic, vine guvernatorul şi zice pentru tot bizonul: "le plătim din cele 30 de miliarde pe care ar trebui să le luăm de la UE. Pe proiecte". Mişto. Care proiecte? Câte proiecte a făcut România la vârf în două decenii de stupid people şi cam ce dimensiuni au avut? Nu pomenim de alea la care am dat cu jula, deturnate, ci la alea cinstite, de anvergură, să te mândreşti şi să-ţi iasă şi banul la buget. Ca să nu mai amintim că în arealul nostru de nunţi, botezuri şi paranghelii cu hă-hă-hă, pentru plata celor 113 impozite (necesarul pe an), investitorul masochist are nevoie de 202 ore.
Opt zile juma' pentru cozi, tăiatul chitanţelor, numerotarea cotoarelor, capsarea, inventarierea lor şi refacerea moralului la psiholog (adese
