Într-un reportaj fără prejudecăţi, EVZ vă arată cum trăiesc romii, între bordeie şi palate, între tradiţii şi modernitate, care le sunt frustrările şi speranţele. Sursa: Andrei Crăciun
„Existenţa la marginea societăţii generează sărăcie.” Urmează o săgeată albastră şi consecinţa: „Sărăcia generează delincvenţa pentru supravieţuire”. O altă săgeată ne duce aici: „Delincvenţa alimentează stereotipul negativ”. Şi mai departe: „Stereotipul condamnă romii, încă de la naştere, la statutul marginal”. Cercul se închide, o nouă săgeată ne întoarce de unde am plecat. Întrebarea rămâne: cum poate fi întrerupt ceva care se perpetuează de secole?
Literele corecte-politic strălucesc pe hârtia imaculată. S.P.E.R. („Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă”) este o campanie de comunicare implementată de Secretariatul General al Guvernului şi de Agenţia Naţională pentru Romi, prin fonduri PHARE. Campania a ajuns în faza în care mai mulţi jurnalişti sunt „expuşi unei experienţe” în comunităţi de romi.
Convenim că denumirea etniei e aleatorie. Romii nu par să aibă o problemă cu termenul „ţigan”. Începem din Craiova, oraş unde minoritarii sunt mediatizaţi agresiv şi negativ.
PĂREREA LOR
Năzdrăvan: „Nu afectăm naţiunii”
Pe domnul Năzdrăvan îl ştie tot oraşul. Numele i se trage de la un primar de demult. Poartă o pălărie tradiţională, neagră şi lată. I se mai spune şi “Învăţatul”. Este profesor de limba romani, cunoaşte perfect cartierul “Faţa Luncii”, cel mai controversat din Craiova, a fost consilier al prefectului şi arhivar de vocaţie. De patruzeci de ani fotografiază şi înregistrează evenimente din viaţa comunităţii, mai ales înmormântări.
Despre el se spun multe şi nu toate îl onorează. S-a scris şi că o fiică de-a lui, Lucreţia parcă, ar fi furat, într-o zi caniculară, o ladă frigorifică plină
