Pe lângă cârnaţii de Pleşcoi şi pălinca de mere, ţara noastră a intrat în Europa şi cu magiunul de Topoloveni, unul dintre cele circa 2.000 de produse tradiţionale româneşti omologate. Retehnologizarea fabricii de magiun de la Topoloveni este unul dintre primele proiecte care au obţinut finanţare nerambursabilă, prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Istoria fabricii din Argeş seamănă cu aceea a multor altor unităţi de producţie, ajunse dup�

Pe lângă cârnaţii de Pleşcoi şi pălinca de mere, ţara noastră a intrat în Europa şi cu magiunul de Topoloveni, unul dintre cele circa 2.000 de produse tradiţionale româneşti omologate.

Retehnologizarea fabricii de magiun de la Topoloveni este unul dintre primele proiecte care au obţinut finanţare nerambursabilă, prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Istoria fabricii din Argeş seamănă cu aceea a multor altor unităţi de producţie, ajunse după ‚89 ­într-o situaţie precară. În 2001, fabrica de magiun din Topoloveni, înfiinţată cu aproape un secol în urmă, intrase în lichidare. A fost cumpărată cu vreo trei miliarde de lei vechi de Bibiana Stanciulov, o femeie de afaceri din Bucureşti. „Am cumpărat-o din ambiţie, după ce un director al fabricii a încălcat un contract cu firma mea. Pe atunci, făceam comerţ cu produsele fabricilor de conserve de legume şi fructe“, îşi aminteşte ea. Acum, fabrica are 25 de angajaţi, cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro pe an, livrează produse marilor reţele comerciale din Capitală, este pe punctul de a intra pe pieţele din Israel (având deja certificat kosher), Canada, Italia şi Franţa şi de a deveni furnizor al casei regale din România. La un an după preluare, noua proprietară a primit din partea UGIR premiul „Marca de aur“ pentru calitatea produselor obţinute. „Asta m-a determinat să obţin înregistrarea ca indicaţie geogr