Capitala ţării sărbătoreşte anul acesta 550 de ani de la prima atestare documentară. Mai bine de jumătate de mileniu de când documentele au început să spună frânturi din povestea unui oraş care a schimbat iremediabil destinul Ţării Româneşti şi mai apoi al României Mari.
POVEŞTI PARFUMATE
Puteţi retrăi puţin din parfumul vieţii din vechiul Bucureşti admirând evantaie, tabachere, cărţi sau veşminte. Obiecte care vorbesc celor care ştiu să asculte poveştile fără cuvinte. Despre ţăranii care veseleau la Târgul de Moşi, ori despre marile doamne ale societăţii, boieroaicele, care atunci când plecau de la seratele permise doar marilor familii boiereşti, îşi foloseau pe post de zaharniţă turbanele, că doar... duceau şi ele acasă la copilaşi zaharicale, după ce, la începutul serii, turbanele erau nişte accesorii menite să atragă atenţia.
DIN NEOLITIC
Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat o expoziţie temporară în perioada septembrie-octombrie 2009, prin care se doreşte realizarea unei retrospective a evenimentelor care au dus la apariţia şi dezvoltarea celui mai mare oraş din Ţara Românească.
Expoziţia prezintă prin intermediul exponatelor o poveste interesantă. Pentru redarea contextului istoric s-a folosit un bogat patrimoniu din colecţiile de arheologie, documente, hărţi şi planuri, litografii, costume şi accesorii, arme, sigilografie, numismatică, medalistică, sculptură şi pictură.
Primele exponate pe care vizitatorii le pot admira sunt de natură arheologică. Sunt dovezi ale locuirii în spaţiul bucureştean încă din vremea Neoliticului, după cum declară specialiştii muzeului. Tot ei dezvăluie povestea unui loc special. La statutul de oraş, iar mai apoi de reşedinţă domnească, şi într-un final de Capitală, Bucureştiul a ajuns, cum s-ar zice, "prin proprie voinţă". Dezvoltarea meşteşugurilor, apariţia breslelor, po
