"Cel mai iubit dintre pământeni" este cu siguranţă unul dintre filmele de referinţă ale cinematografiei româneşti, un regal actoricesc realizat cu fonduri 100% private, în primii ani de după Revoluţie. Povestea producţiei cinematografice am aflat-o de la regizorul Şerban Marinescu.
De unde a pornit ideea realizării acestui film?
Prin mai 1991 mă plimbam cu Ştefan pe Calea Victoriei, plimbările noastre de după-amiază, i-am făcut atunci o vizită la Expres Magazin lui Ion Cristoiu - eram prieteni de pe vremea revistei Teatrul -, avea sediul în clădirea fostului Minister al Industriilor, o clădire care s-a demolat, colţ cu Lemnea. L-am găsit în biroul lui înconjurat de cărţi, foarte multe cărţi. A scos din sertar romanul "Cel mai iubit dintre pământeni" şi mi-a spus: "După cartea asta ar trebui să faci un film!". Avea drepturile de autor şi calitatea de consilier literar al operei lui Marin Preda, din câte-mi amintesc, tocmai reeditase sau se pregătea să reediteze romanul în variantă necenzurată. Aşa am pornit la drum. I-am spus: "Uite, eu îl am pe Petrini!". "Domnul Iordache e prea bătrân pentru Petrini." Avea 50 de ani. L-am contrazis. I-am spus: "E numai bine", pe ideea că dacă fac filmul n-am să fac niciodată o ecranizare, era imposibil, dar o adaptare, da... ceea ce s-a şi întâmplat. Am semnat o înţelegere cu cei trei acţionari ai societăţii "Expres" şi într-o lună, o lună şi jumătate le-am dat scenariul. Asta a fost prima etapă.
La Petrini v-aţi gândit imediat ce v-a făcut oferta domnul Cristoiu?
Ştefan avea toate datele personajului.
A fost primul film realizat după revoluţie în totalitate cu bani privaţi...
Da. A fost o aventură teribilă, un moment de exaltare, dar cu toate astea costurile de producţie n-au depăşit 250.000 de dolari. Atât a costat filmul "Cel mai iubit dintre pământeni". @N
