Jurnalistul Ion Cristoiu a fost consultant la filmul "Cel mai iubit dintre pământeni". Îl cunoştea pe regizorul Şerban Marinescu de dinainte de 1989, de la ediţiile Festivalului filmului pentru tineret de la Costineşti. Ideea realizării unui asemenea film a fost a lui.
Domnule Ion Cristoiu, aţi avut un aport destul de mare la realizarea acestui film... În ce a constat?
Avea cam tot ce îi trebuia, chiar şi distribuţia, dar îi lipseau banii. Eu, fiind considerat un "marinpredist", în calitatea mea de critic şi istoric literar, am intervenit la acţionariatul din acea vreme de la Trustul Expres şi am contribuit la finanţarea producţiei în acei ani de pionierat ai cinematografiei postdecembriste.
Ce a cuprins efectiv activitatea dumneavoastră de consiliere?
Lectura scenariului.
Aţi făcut modificări, ce aţi schimbat la el?
Nu, eu am făcut doar observaţia că partea substanţială, dramatică a cărţii - care se regăsea şi în scenariu - a constat în condiţia inocentului Victor Petrini, care este arestat şi condamnat fără a fi făcut nimic. I-am spus lui Şerban Marinescu că, după părerea mea, nenorocirea sistemului stalinist nu a avut la bază prigonirea foştilor oameni politici, deoarece aceştia îşi asumaseră direct lupta împotriva comunismului, ci arestarea unor oameni ca Petrini, care nu aveau nici o vină, cu excepţia aceleia de a fi intelectuali.
Altă implicare?
Da, îmi amintesc că am participat la premieră şi chiar i-am premiat, din partea acţionariatului Trustului Expres, pe actorii principali şi pe regizor. Mai ţin minte că atunci am văzut şi eu varianta "scurtă", oficială a filmului, după ce vizionasem o variantă iniţială, mult mai lungă.
În ce a constat diferenţa? S-a cenzurat ceva din scenele mai dure?
Nu, filmul era într-adevăr prea lung, putea plictis