Constantin Chiriac, directorul teatrului din Sibiu, este omul din spatele scenei, care stă în umbră şi care nu culege niciodată aplauze. Sursa: Veronica Niculescu

La doi ani după premiera din România, „Faust”, regizat de Silviu Purcărete cu actorii de la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, a triumfat în lume, graţie participării la Festivalul Internaţional de la Edinburgh, cel mai important festival de teatru al lumii.

Constantin Chiriac, directorul teatrului sibian, omul-orchestră din spatele acestui eveniment fără precedent pentru teatrul românesc, se destăinuie în exclusivitate pentru EVZ.

Cum a început povestea spectacolului „Faust” şi cum s-a ajuns la marele succes de la Edinburgh?

Constantin Chiriac: Povestea cu „Faust” a plecat de la un gând mult mai vechi pe care l-am avut, împreună cu Silviu Purcărete, de a crea un spectacol, cumva, şi ca o datorie. Noi suntem prieteni foarte buni şi, în acelaşi timp, ne gândim şi la toţi prietenii cu care lucrăm. Dan Nicu, unul dintre marii regizori români dispăruţi nedrept de repede, a avut un proiect cu „Faust”, pe care l-a tot povestit. Devenise atât de important şi de cunoscut proiectul lui, încât avea şi gesturi ale actorilor, pe care povestea cum le va face. L-am tot bătut la cap pe Silviu...

Cine a avut ideea cu hala?

Iniţial, am conceput un proiect în vreo şapte etape. Am şi aplicat la programul „Cultura 2007”, cu proiectul „Goethe în Transilvania”, pe care l-am pus apoi ca prioritate şi în programul „Sibiu, Capitală Culturală Europeană 2007”. Atunci când am gândit „Faust”, împreună cu Silviu, care îşi dorise înainte să facă „Danaidele” într-o hală, am zis că trebuie să facem spectacolul în hală. A fost o întreprindere uriaşă, cu toţii am învăţat ce înseamnă să lucrăm într-un sit fost comunist, în care aparent ai totul, dar de fapt ai tot disconf