A făcut pasul spre arheologie oarecum indecis. Pentru Gabriel Bălan, istoria era o materie pe care o învăţa lesne la şcoală, iar decizia de a urma facultatea de istorie a venit destul de firesc. La acea vreme nu se gândea însă la arheologie. „Nu voiam ştiinţe exacte şi am tins spre un profil umanistic. Dintr-o întâmplare şi din dorinţa de a mă distra şi a umbla, în facultate am ales să fac parctica pe arheologie”, a povestit Gabriel. Moment decisiv pentru tânărul arheolog. „Mergând pe primul şantier am descoperit o atmosferă plăcută. Munceam fizic cu lopata sau cu târnăcopul, dar atmosfera m-a făcut să revin şi în următorul an”, a completat acesta. În anul trei de facultate verdicul pe care şi l-a dat singur Gabriel a fost arheologie. Acesta era domeniul în care îşi dorea să se specializeze şi să urmeze o carieră. De aici au început munca şi colaborările care l-au purtat în diverse locaţii din ţară şi în cele din urmă l-au făcut să se stabilească la Alba Iulia unde acesta consideră că are multe de văzut şi de descoperit.

Şantierul arheologic de la Roşia Montană

În 2001 Gabriel Bălan a terminat facultatea şi a lucrat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti timp de 4 ani. Tânărul arheolog şi-a făcut debutul pe şantierul de la Ostrov şi Histria în Constanţa. Ulterior a lucrat şi pe şantierul arheologic de la Roşia Montană, aici ajungând să îi cunoască pe o parte din actualii săi colegi de la Muzeul Unirii. În 2006 a primit o ofertă de lucru din partea echipei Muzeului Unirii din Alba Iulia pe care acceptat-o.  „Am primit o ofertă de lucru din partea muzeului pe care am onorat-o. Pe fondul unor anumite nemulţumiri acumulate la Bucureşti şi faptul că oferta era destul de tentantă am decis să vin la Alba Iulia. Am venit aici ca să îmi fac meseria şi am descoperit că în Alba Iulia sunt mult mai aproape de arheologie decât am fost în Bucureş