Viorel Hizo (62 de ani) spune că reuşita lui Herea din minutul 79 a salvat Rapidul dintr-un conflict de proporţii cu toată lumea
Tensiune maximă şi un puls mărit! Spadacio ratează un penalty, Jovanovici marchează imediat şi Hizo se prăbuşeşte pe bancă cu mîinile-n cap! "Nu-mi venea să cred!", îşi aminteşte tehnicianul. Lovitura liberă a brazilianului Spadacio, spatele norocos al decarului Herea şi Hizo trăia un vis pe Giuleşti.
"Gooool, gooool mă, a dat Herea! Nu pot să cred", tresărea Dulăul. Încă un sfert de oră de chin, de agonie şi la final, extazul oferit de centralul Augustus Constantin. A rămas cîteva secunde pe bancă, transpirat, cu gîndul la soţie, copii şi nepoţi, dar şi la jucătorii săi care au făcut un miracol! Au bătut Vasluiul după o luptă mai ceva ca la Rovine.
- Domnule Hizo a fost un meci nebun!
- Offf, Doamne. Am scăpat de cutremur! Am luptat cum n-am făcut-o niciodată! Nişte jucători extraordinari care şi-au dat viaţa pentru fiecare minge şi au reuşit să cîştige meciul, ca cea mai importantă bătălie din război. Am jucat 90 de minute ca într-o adevărată finală şi s-a văzut că am meritat să cîştigăm acest joc.
- Aţi fost condus de două ori, scîrţîie Rapid în apărare?
- Am luat două goluri din greşelelile noastre. La primul gol al Vasluiului a fost o mare nesincronizare a fundaşilor, care l-au lăsat liber pe Jovanovici şi a marcat de la lîngă Iencsi. La al doilea gol, a fost ratarea lui Spadacio de la penalty şi pe un simplu contraatac au reuşit să înscrie, cu o greşeală copilărească la mijloc şi la apărare.
"Două goluri, zero ocazii!"
- Credeaţi că mai puteţi reveni?
- Am crezut tot timpul şi am şi arătat asta pe teren. Herea şi-a făcut datoria, Buga la fel, dar Spadacio a fost cel care i-a ajutat prin centrările lui. Toţi jucători au fost fantastici, m-au făcut mai fericit ca niciodată! Am avut ocazi
