Noua lege slovacă privind folosirea limbii de stat reaprinde spiritele între Budapesta şi Bratislava. Ungaria consideră că decizia guvernului slovac pune în pericol minoritatea maghiară din Slovacia. La sfârşitul săptămânii trecute, în localitatea Szecseny din Ungaria s-a desfăurat o întâlnire între premierul Gordon Bajnai şi omologul său slovac, Robert Fico.
Iniţiat de prim-ministrul ungar, convorbirile vizau atenuarea tensiunilor dintre cele două ţări, existente de mai mulţi ani şi acutizate în ultimele luni. Este pentru prima dată, afirmă analiştii, când o astfel de situaţie conflictuală se manifestă între două state membre ale Uniunii Europene.
Printre numeroasele probleme care afectează relaţiile bilaterale, două sunt mai sensibile: noua lege slovacă privind folosirea limbii de stat şi refuzul autorităţilor slovace de a-i permite preşedintelui Ungariei să participe la o manifestare în localitatea Komarno.
La întâlnirea de la Szecseny, cele două părţi au acceptat un program de 11 puncte în care figurau şi problemele amintite dar o mare parte a clasei politice ungare şi-a manifestat scepticismul în privinţa punerii ei în aplicare în condiţiile în care, o înţelegere similară între Fico şi fostul premier Gyurcsany, din luna noiembrie, nu a dus la rezultate concrete.
Moştenirile Trianonului
La ora actuală în Slovacia trăiesc aproximativ 520.000 de maghiari, 10 la sută din populaţia ţării. Timp de peste un mileniu, până la încheierea primului război mondial, o mare parte din Slovacia, denimită Felvidek (regiunea de sus) a aparţinut Ungariei,
În 1920, conform Tratatului de pace de la Trianon, Slovacia şi Cehia au format un singur stat, Cehoslovacia. În 1938, primul dictat de la Viena permite reanexarea de către Ungaria a unei părţi din teritoriul Slovaciei. În 1993, după „revoluţia
