Toată viaţa ei s-a desfăşurat în jurul celor mici, iar cărţile pe care le-a scris au fost dedicate tuturor copiilor, indiferent de vârstă.

Universul Mariei Baciu este plin de copii, prin ei vede lumea din jur şi tot ei reprezintă sursa de inspiraţie pentru poezie. Născută în satul Cerneşti, din comuna Todireni, primii ani din viaţă şi i-a petrecut în mijlocul naturii, înconjurată de prieteni şi de poeziile recitate de mama ei.

Această deprindere a căpătat-o şi ea, iar prima poezie pe care a scris-o, „În joacă“, a fost dedicată unui băiat din satul natal, pentru că el nu vroia să participe la aventurile celor de seama lui.

A luat Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor

„Eu privesc din punct de vedere copilăresc toate lucrurile din jurul meu“, mărturiseşte Maria Baciu. Se aseamănă cu Ion Creangă, iar cărţile ei au o viziune feerică asupra primilor ani din viaţă şi asupra satului românesc. Constrânsă de sistemul comunist, ea a renunţat să-şi publice poeziile în revista şcolii, asta până când profesorul de limba română, Lucian Valer, i-a descoperit talentul şi i-a trimis poeziile la concursul „Porni Luceafărul“. Recunoaşterea a venit prin Marele Premiu pentru Poezie oferit de Uniunea Scriitorilor din România, în anul 1983.

„Toate poeziile pe care le-am scris le-am creat în ritmul deprins în copilărie. Am adus copilăria în mine“, mai povesteşte Maria Baciu. Dintotdeauna, cei mici au reprezentant sursa de inspiraţie şi chiar scopul ei în viaţă. A devenit cadru didactic pentru a le sta aproape şi pentru a-i ghida. „Trebuie să ai suflet ca să predai“, adaugă botoşăneanca. Se plânge că cei mici nu mai sunt înţeleşi de profesori, iar educaţia nu mai este făcută în interesul lor.

Domnul Trandafir, la feminin

A scris şi piese de teatru dedicate tot celor mici, care au fost puse în scenă la Teatrul „Vasilache“, dar ş