Miercuri 13, la Iaşi. Treisprezece septembrie 1989. O zi cu ghinion pentru mulţi, foarte mulţi ieşeni. Pentru că tocmai în acea zi le-a picat pe cap Ceauşescu cu suita sa. Un spectacol grotesc, bineştiut, cu activişti de partid în prim-plan, dar şi în culisele scenografiei de partid şi de stat. Un "show" ieftin, dispreţuit de majoritatea, prilejuit de deschiderea anului şcolar.
SEPTEMBRIE, ULTIMUL BAL CEAUŞIST ÎN MOLDOVA
Ultimul miting la Iaşi. Un Ceauşescu cu o mimică uşor schimbată, având aerul că e preocupat de altele, explicabil însă, ţinând cont de cursul evenimentelor în Europa de Est. O serbare prelungită cu pionieri, studenţi şi activişti de partid. Un preambul, o repetiţie cu public înainte de al XIV-lea Congres. Aduşi cu PCR-ul, cu UTC-ul, strânşi cu arcanul, oamenii de rând au fost mobilizaţi din întreprinderi, adunaţi de prin laboratoarele universităţilor, fugăriţi de pe ogoare, fabrici şi uzine, pentru a participa la ultimul miting al lui Ceauşescu în capitala Moldovei.
Era însoţit de majoritatea membrilor guvernului şi nelipsita-i consoartă, academicianul de renume mondial, specialista în polimeri, academician doctor inginer (ADI) - Elena Ceauşescu. Ar fi fost culmea ca tocmai întâiul academician al ţării să lipsească de la deschiderea anului şcolar! Nu. Ea a fost cea care a adunat scrisorile de nemulţumire pasate cu deosebite eforturi printre securiştii mobilizaţi în număr mare.
Surse apropiate staff-ului de atunci dau de înţeles că Ceauşescu ar fi ales Iaşiul pentru că zona era (şi este) una săracă. Aici oamenii ar fi mirosit mai greu aerul tare, occidental, ce pătrundea prin ungherele (sparte) de la graniţele RSR. Moldovenii erau cetăţeni cu mai puţine pretenţii, mai uşor de manipulat. Aici fântânile puteau fi mai uşor "otrăvite" în calea năvălitorilor îndoctrinaţi cu "glasnost" şi "perestroika
