Sustinerea financiara acordata de Fondul Monetar International (FMI) Ungariei, Letoniei si Ucrainei a fost insotita de conditii care au afectat probabil si mai mult economiile acestora, releva un studiu realizat de Center for Economic and Policy Research, scrie Bloomberg.
Programele pe care institutia de creditare cu sediul in Washignton le-a negociat cu guvernele acestor tari in schimbul sustinerii financiare au inclus masuri variate, de la inasprirea politicii fiscale la adoptarea unor politici monetare restrictive, masuri care au ingreunat procesul de redresare a economiilor tarilor respective, arata studiul.
"Nu mai au la fel de multe conditii ca acum zece ani, insa conditiile pe care le impun sunt in continuare daunatoare adesea", a declarat Mark Weisbrot, codirector in cadrul institutului cu sediul in Washington. Sumele pe care FMI a fost de acord sa le imprumute celor trei tari anul trecut reprezinta jumatate din aranjamentele de credit standby pe care fondul le incheiase de la sfarsitul lunii iulie, conform datelor FMI.
"In toate aceste tari, se pare ca existau reactii mai rationale fata de criza, care ar fi diminuat pierderile de locuri de munca si scaderile de productie, reducerile din serviciile sociale si instabilitatea politica generate de declinul economic", se arata in cadrul studiului.
In toate cele trei tari au existat greseli de politica economica ce au sporit vulnerabilitatea acestora fata de socurile externe, se mai arata in raport. Ungaria a primit 20 mld. euro sub forma de ajutor financiar international de la FMI, UE si Banca Mondiala. Ucraina a fost ajutata cu 11,7 mld. euro, iar Letonia cu 7,5 mld. euro.
Dominique Strauss-Kahn, seful FMI, a declarat ca criza economica mondiala va continua si ca tarile trebuie sa depuna eforturi sporite pentru reglementarea pietelor financiare, scrie agentia de presa Thomson Reuter