Campanie antidiscriminare
De ce nu merg copiii romi la şcoală? De ce nu sunt educaţi? De ce trăiesc unii ţigani în bordeie, aproape îngropaţi în pământ, şi de ce fraţii lor, mai avuţi, îşi măsoară bogăţia în numărul turnuleţelor de pe acoperişurile vilelor? De ce unii fură, dar şi de ce sunt luaţi toţi „la pachet“ drept infractori? De ce cerşitul este astăzi meseria de bază, în vreme ce vechile lor tradiţii au fost aproape date uitării? De ce sunt huliţi de etnia majoritară, de români? Iar întrebările ar putea continua la infinit. Săptămâna trecută, o delegaţie formată din jurnalişti din presa centrală şi locală, reprezentanţi SPER - programul guvernamental Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă - şi lideri locali ai organizaţiilor pentru romi au descins în localităţi doljene şi cartiere craiovene în care populaţia majoritară este de etnie romă. Scopul? Acela de a răspunde la aceste întrebări, de a informa şi conştientiza populaţia despre realităţile comunităţilor de ţigani, obiectivul final fiind „accelerarea implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a situaţiei romilor“ - aşa cum prevede Proiectul PHARE 2006.
Timp de trei zile, comunităţile de romi din Craiova şi mediul rural din Dolj au fost luate la puricat. Acţiunea a început cu o întâlnire oficială cu liderii locali ai romilor şi reprezentanţi ai unor instituţii importante.
Prima zi. Joi, la amiază, terasa restaurantului Green House. La o masă lungă şi aurie iau loc, pe rând, organizatori, gazde şi invitaţi. Ciprian Necula, coordonator SPER, expertiza comunităţii rome, Irina Georgescu, asistent PR SPER, Mirela Sandu, expert Birou 4 Sud-Vest Oltenia - Agenţia Naţională pentru Romi, Alin Banu, preşedintele Asociaţiei TRUST (Tinerii Romi pentru Unitate, Solidaritate şi Transparenţă), Vasile Velcu Năzdrăvan, preşedintele Uniunii Romilor din Craiova, Ion Bâlteanu, preşedintele org
