15 SEPTEMBRIE 2008. Mâine se împlineşte un an de la falimentul Lehman Brothers. Între timp, în SUA, zeci de bănci au falimentat, iar directorul Richard Fuld se ascunde de ochii lumii. Sursa: Reuters
„De ce nu îl lăsaţi pe băiatul acesta în pace? El tocmai şi-a pierdut slujba!” - a urlat un fost angajat al Lehman Brothers la reporterii şi cameramanii care îl urmăreau pe colegul său, în speranţa că acesta doar-doar va spune ceva presei. O fotografie a „BusinessWeek” l-a imortalizat pe acest tânăr cărându-şi lucrurile din birou într-o cutie din carton, având şi un rucsac plin în spate.
15 septembrie 2008, funeralii publice
Era 15 septembrie 2008, ziua când s-a anunţat oficial falimentul băncii americane veche de 158 de ani şi care a intrat în istorie ca momentul oficial al declanşării crizei economice mondiale.
Au fost funeralii publice: reporteri din toată lumea, fotografi, camere de luat vederi, vecini şi trecători erau adunaţi în faţa clădirii Lehman Brothers de pe Wall Street, trăind ultima zi a gigantului financiar. Ei îi vedeau pe foştii angajaţi ai băncii repezindu-se către metrou sau năpustindu-se în taxiuri, pentru a evita mulţimea. O femeie căra un tablou, pe care îl folosea ca să-şi acopere faţa.
Deşi ştiau că este cea mai mare bancrută din istoria SUA, niciunul dintre cei care erau de faţă sau aflau ştirea din mass-media nu bănuiau că aceasta va fi bulgărele care urma să declanşeze avalanşa celei mai mari crize economice de după Marea Depresiune.
Prea mare ca să cadă
Conceptul „too big to fail” (prea mare ca să cadă), aplicat în cazul altor instituţii financiare nu a fost suficient de convingător pentru ca Trezoreria Americană şi Federal Reserve (Fed) să salveze şi Lehman Brothers, deşi gestiona active de 639 de miliarde de dolari.
S-a dovedit astfel că cele