Localitatea Geamăna din Munţii Apuseni este înghiţită, bucată cu bucată, de un lac cu ape otrăvite. Unica mărturie că pe Valea Şesii, în judeţul Alba, se afla localitatea Geamăna e turnul vechii biserici, care se înalţă dintr-un lac de steril, a cărui apă este înroşită de deşeurile de la exploatarea de cupru de la Roşia Poieni. Şuvoaie de apă roşie ca sângele se preling pe versanţi. Se varsă apoi în lacul-mormânt sub care e îngropat satul Geamăna. Un lac roşu pe margini, din cauza depunerilor de cupru, iar în rest alb şi cenuşiu, dar niciodată limpede. Lacul artificial, întins pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, a fost format pentru a înmagazina milioanele de tone de steril rezultat ca urmare a exploatării de cupru de la Roşia Poieni.
Numai turnul şi acoperişul bisericii vechi de sute de ani şi câteva cruci din cimitir mai amintesc de faptul că mâlul cenuşiu ascunde ceea ce, odată, era cel mai mândru sat din zonă. La mai bine de 30 de ani de la începerea exploatării de la Roşia Poieni, peisajul e sinistru.
Mina care cândva le-a schimbat în bine destinele oamenilor, oferindu-le locuri de muncă, a distrus iremediabil localităţile din zonă: Geamăna şi alte şase cătune (Vinţa, Valea Holhorii, Şasa, Holobani, Curmătură, Bârzani) au dispărut sub lacul de steril.
Get the Flash Player to see this player. url=/editor_files/Flash/ANUL 2009/septembrie/Movie.flv width=300 height=200 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=left dispPlaylist=none playlistThumbs=false Steril în loc de apă limpede
La Geamăna mai trăiesc astăzi 20 de persoane. În 1986, când a început deversarea sterilului, erau peste 1.000. Locuiesc în case dărăpănate, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului. Cu toţii se plâng că, atunci când a început exploatarea de la Roşia Poie
