În cei 20 de ani de democraţie, liderii de la Bucureşti au reuşit să-i determine pe români să se distanţeze din ce în ce mai mult de viaţa politică, fapt ce se regăseşte în cota tot mai ridicată a absenteismului. Eurodeputatul PD-L Cristian Preda vrea să cheme la urne şi adolescenţii de 16 ani.

Preda susţine că se impune reluarea dezbaterii privind legile electorale în sensul diminuării vârstei minime la care se poate exercita dreptul la vot-de la 18 la 16 ani.

El invocă exemplul Austriei, care a introdus deja o astfel de reglementare sau cel al Franţei, unde există o discuţie publică pe această temă. Un alt argument "puternic" la care se referă eurodeputatul democrat-liberal este acela că procesul maturizării individului se produce înainte de 18 ani, iar un adolescent de 16 ani are deja dreptul legal de a munci.

Fostul consilier prezidenţial face un scurt istori al evoluţiei drepturilor electorale, din această perspectivă: astfel, dacă la 1831, când a început folosirea procedurilor electorale în Valahia, votau toţi cei care aveau 25 de ani, în perioada interbelică se vota de la 21 de ani la Cameră şi de la 40 la Senat.

Carol al II-lea a mărit pragul de vârstă la 30 de ani, pentru ca în timpul comunismului să se voteze de la 20, apoi de la 18 ani.

Şi alţi parlamentari au avut propuneri în ceea ce priveşte combaterea absenteismului. În contextul dezinteresului faţă de alegerile pentru Parlamentul European, deputatul PNL Adriana Săftoiu propunea introducerea votului obligatoriu.