REACŢIE. Au simţit primele efectele crizei, au îngheţat creditele, au urcat dobânzile. Un an mai târziu, lucrurile îşi revin încet-încet la normal. Sursa: Reuters
Câteva luni de criză în ţările Uniunii Europene au fost suficiente ca România să treacă de la o creştere economică puternică la recesiune.
În vara anului trecut, economia noastră încă „duduia”, salariile creşteau, iar partidele politice se pregăteau de campania electorală din toamnă pentru alegerile parlamentare. Din acest motiv, a trebuit să treacă nişte luni preţioase după căderea Lehman Brothers în SUA ca guvernul să admită că ţara noastră este condamnată să înfrunte criza în rând cu celelalte state membre.
Criza a pătruns prin bănci Bursa de Valori Bucureşti a resimţit instantaneu căderile din SUA. În ciuda declaraţiilor optimiste ale autorităţilor, românii au început să se întrebe cum vor resimţi criza.
Răspunsul a venit rapid, odată cu schimbarea comportamentului băncilor. Dacă, până în toamna anului trecut, ziarele şi panourile publicitare erau împânzite cu reclame care propuneau credite care de care mai avantajoase, septembrie a reprezentat o lună de cotitură.
Instituţiile financiare au limitat creditarea, iar dobânzile au explodat de la 8%-9% pe an la 14%-15% în numai câteva luni, făcând şi mai grea viaţa românilor îndatoraţi la bănci. Instituţiile de creditare îşi motivau deciziile de majorare a dobânzilor şi de introducere a unor noi comisioane prin „situaţia financiară internaţională şi evoluţia pieţelor bancare”.
Amenzi pentru nesimţire
Revolta românilor nemulţumiţi a ajuns în presă, iar sute de reclamaţii au curs către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care a verificat contractele dintre bănci şi clienţii lor.
La sfârşitul lunii octombrie 2008, Bancpost a primit o amen
