La 20 de ani dupa ce caderea Zidului Berlinului indeparta jugul comunismului de pe gaturile a milioane de oameni, Europa se pregateste pentru inca un pas istoric.
In data de 2 octombrie, Irlanda merge la urne pentru un al doilea referendum cu privire la Tratatul de la Lisabona, pe care l-a respins anul trecut. Daca noul vot irlandez va fi "da", atunci tratatul va intra in vigoare pana la sfarsitul anului, scrie The Telegraph.
Daca initiatorii spun ca noul text va face o Uniune "mai democratica, mai transparenta si mai eficienta", criticii cred insa ca acesta face parte dintr-un plan de a construi o entitate federalista care ameninta suveranitatea nationala.
S-au facut eforturi enorme, in cancelariile europene, pentru ca Tratatul sa se diferentieze de proiectul de constitutie europeana respins de Franta si Olanda.
Insa, daca e sa analizezi ambele texte, acestea sunt unul si acelasi, in ceea ce priveste scopurile lor. Pentru prima data, Uniunea Europeana va avea un presedinte ales pentru un mandat de doi ani si jumatate, o functie special creata pentru ca UE sa aiba o mai mare influenta in chestiunile internationale.
UE va capata tot mai multe atribute ale unui stat. Comisia Europeana, Parlamentul European si Curtea Europeana de Justitie vor capata atributii sporite, mai ales in chestiunile privind afacerile interne si justitia. Veto-ul national va fi eliminat intr-o serie de chestiuni.
Acestea si inca alte reforme au potentialul de a afecta vietile a celor 500 de milioane de europeni. Se ridica o serie de intrebari cu privire la directia viitoare a Europei (inclusiv a acelor tari care nu sunt inca in Uniune, dar si-au exprimat intentia de a adera) si cu privire la relatiile sale cu celelalte mari puteri ale lumii.
Parlamentele nationale, subordonate Uniunii
Practic, din punc
