În limbajul secret al spărgătorilor, „varză 1, 2 sau 3“ arată cât de greu se poate goli aparatul, iar „manevră“ este semnalul că infractorii ar putea fi depistaţi. Liderul celei mai mari bande de spărgători de bancomate, taximetristul Ciprian Anoca, a câştigat un milion de lei în urma a cel puţin şapte spargeri, susţin procurorii.
CITEŞTE ŞI ALTE DETALII DESPRE CEA MAI MARE REŢEA DE SPĂRGĂTORI DE BANCOMATE:
Timişoara: Unde a cheltuit banii băncilor bossul reţelei spărgătorilor de bancomate (GALERIE FOTO)
Bossul celei mai mari reţele de spărgători de bancomate cheltuia prada în vacanţe de lux
Timişoara: Sute de mii de euro au fost scoase din bancomate cu „pisicuţa”
Gaşca condusă de braşoveanul Ciprian Anoca (28 de ani) este cea mai bine organizată reţea de spărgători de bancomate din România, spun procurorii DIICOT.
În perioada 2007-2009, cei nouă membri au tăiat cu flexul şapte bancomate fără camere de supraveghere şi senzori de mişcare, din primării, cămine culturale şi clădiri dezafectate din judeţele Timiş, Buzău, Maramureş, Teleorman şi Mureş.
Procurorii îi bănuiesc de alte 20 de spargeri. Loviturile aveau loc noaptea, după un filaj de câteva zile, ponturile fiind oferite de angajaţii unor bănci din Bucureşti. Anoca supraveghea şi coordona fiecare lovitură de la distanţă, dirijând fiecare mişcare a celor nouă membri ai trupei, care ascultau orbeşte de tânărul de 28 de ani.
Coduri în conferinţe multi-party
În timpul fiecărei lovituri, grupul comunica prin conferinţă telefonică tip multi-party. Convorbirile au fost interceptate de SRI. Membrii reţelei foloseau un limbaj codat, pentru ca anchetatorii să nu-i înţeleagă.
Bancomatele erau numite „verişori”, „ălea” şi „femei”. Când discutau despre spargerea bancomatului, gaşca spunea că merge la „fotbal” sau c
