Timp de trei zile Muzeul Ţării Făgăraşului a fost gazda unui colocviu intitulat „Monumentele României – Patrimoniu Naţional şi universal”. Sesiunea de comunicări, ajunsă la cea de-a patra ediţie, a adunat zeci de specialişti în domeniul restaurării, dar şi cercetători, muzeografi şi arhitecţi din mai multe oraşe ale ţării.

Încă din anul 2000, Făgăraşul este gazda acestor sesiuni de comunicări. Toţi cei implicaţi îşi doresc să atragă atenţia asupra necesităţii reabilitării monumentului istoric. „S-a prezentat rodul cercetărilor în acest domeniu, stadiul în care se prezintă starea de conservare a unor monumente ale ţării, începând de la situri arheologice care necesită intervenţii şi protejarea, conservarea lor-fiindcă foarte multe dintre ele sunt sub cerul liber, neacoperite, neprotejate-şi continuând cu monumentele istorice, civile, dar şi religioase: mănăstiri, biserici din Evul mediu şi din epoca modernă“, ne-a declarat Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului Ţării Făgăraşului.

Specialiştii, adunaţi din toate colţurile ţării, au avut ocazia să prezinte în faţa celor prezenţi munca de cercetare din ultima perioadă. „Am reprezentat muzeul din Făgăraş la această sesiune de comunicări cu o lucrare dedicată blazoanelor şi inscripţiilor care încă se regăsesc pe zidurile cetăţii. Din păcate, au fost mult mai multe, dar au rămas puţine după restaurarea din anii 70. Acestea sunt de o importanţă crucială pentru cetate, trebuie să ştim despre ele, unde au fost şi cine le-a pus, pentru că astfel putem să facem o evoluţie a construcţiei cetăţii“, ne-a declarat muzeograful Iulian Şchiopu. „Avem un proiect legat de localizarea monumentelor şi siturilor istorice şi arheologice localizate prin mijloace moderne, prin mijloace satelitare. Această localizare se face prin obţinerea datelor de poziţionare globală şi transpunerea lor electronică pentru ca un turist s