Fascinaţia pentru timbre le-a deschis românilor un univers nelimitat de cunoaştere. Timbrele au înveselit copilăria românilor şi le-au servit unora drept peţitor. Pentru alţii, micile foiţe le-au cumpărat acoperişul de deasupra capului. „Sunt îndrăgostit de timbre şi de monede de circa 55 de ani“, ne-a mărturisit Micea Gheorghe Manole (66 de ani), recunoscut în lumea filatelică drept unul dintre cei mai mari colecţionari din ţară.

„La noi în cartier era un dentist care se ocupa cu aşa ceva, colecţiona timbre. Puşti fiind, mă jucam prin zonă cu ceilalţi copii, iar el ne arăta colecţiile lui. Se întâmpla prin 1950, când am început să îndrăgesc acest mici foiţe de hârtie, în fapt, adevărate briliante, şi de atunci această legătură nu s-a mai rupt“, povesteşte fondatorul Clubului filatelic „Bucur“, membru acum în comisia de expertiză filatelică şi numismatică a Centrului Internaţional de Îndrumare şi Control.

Tot el e şi patronul unicei firme specializate în filatelie, SC Impex Zimbrul Carpatin. La început, a fost fascinat de timbrele pe care apăreau portretele reginelor din coloniile şi dominioanele englezeşti. „Fiecare căuta să aibă cât mai multe capete de regină“, rememorează Mircea Manole ocupaţia de bază a copiilor în anii ’50.

Avea 12 ani când şi-a însuşit acest hobby care-i ocupa tot tim pul liber. Strângea tot ce prindea, făcea schimburi şi, din grijă pentru detalii, a început să-şi organizeze colecţia pe tematici, cronologic.

În adolescenţă, s-a perfecţionat, realizând studii pentru fiecare ramură a filateliei - ştampilografie, cartofilie etc. Acum, după mai bine de jumătate de secol, se laudă cu editarea primului catalog în trei volume al timbrelor poştale româneşti, apreciat în întreaga lume.

Urmărit de Securitate, răsplătit cu o soţie

„Au fost foarte multe timbre după care a