Mandatul preşedintelui Curţii Supreme, Nicolae Popa, s-a încheiat. Locul rămas vacant stârneşte patimi şi ambiţii, este pretext de scandal şi motiv de revoltă. Sursa: Agerpres

Joi, săptămâna trecută la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preşedintele Băsescu a sugerat magistraţilor să depăşească faza “interimatului” la preşedinţia Curţii Supreme.

Lidia - preşedinte

Interimarul este Lidia Bărbulescu, actualul vicepreşedinte al Curţii, care a fost desemnată oficial printr-o decizie a CSM ca preşedinte al Instanţei Supreme, loc pe care poate să-l deţină maxim şase luni de zile.

Chiar dacă şeful statului a fost extrem de rapid şi a semnat deja decretul de pensionare a lui Nicolae Popa, CSM a mers pe calea bătută şi a preferat interimatul lăsând deschisă lupta pentru putere.

Din poziţia de preşedinte interimar, Lidia Bărbulescu a anunţat că va candida pentru ocuparea definitvă a postului de preşedintel al Instanţei Supreme. "Foarte mulţi colegi erau nerăbdători să candidez şi m-au rugat să fac acest lucru, aşa că nu pot să-i dezamăgesc", a spus preşedintele interimar al Înaltei Curţi.

Interimatul obligatoriu

Magistraţii susţin că interimatul este obligatoriu şi nu poate fi evitat. Legea de organizare a magistraturii spune că, după pensionara unui judecător, locul este declarat vacant şi conducerea este preluată, pe o perioada de maximum şase luni, de un interimar. Desemnarea unui nou preşedinte se face printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, de regulă, locul fiind ocupat de următorul judecător în funcţie. Textul de lege nu oferă alternative.

Ministrul de justiţie susţine însă că plenul CSM a trenat “intenţionat” discutarea cererii de pensionare a lui Nicolae Popa pentru a împinge perioada de interimat cât mai aproape de alegeri. “Pens