Un confrate, care n-a semnat decât speculaţii şi cârteli la munca altora, fiind totodată şi un autor întârziat în proiect, adică un ins care face tot timpul caz de ideile sale, fără ca vreuna să devină roman, reuşeşte să păcălească, de 30 de ani, pe toată lumea la bani. Un proverb spune că nu-i poţi păcăli toată viaţa pe toţi. Unii însă reuşesc. O femeie cu o faţă de cal, dar deşteaptă şi cu un incredibil succes la bărbaţi arătoşi mi-a dezvăluit, pentru că am abordat-o direct, cele două secrete care-i asigurau o reuşită continuă: se purta de parcă ar fi frumoasa frumoaselor. Pe bărbaţii care mureau de curiozitate să afle cum a izbutit ea să-i aibă la picioare pe armăsarii de dinaintea lor, îi lăuda nemăsurat, până ce dădeau în fiert de vanitoşi ce erau. Pe ea o vedeau desăvârşită, tocmai pentru că-i convingea că-s deştepţii deştepţilor. Confratele păcăleşte la bani pe toată lumea, vânzând puţin şi prost, cu preţuri de vedetă. Utilizând, în treburi intelectuale, aceleaşi instrumente ca femeia urâtă. E vedeta vedetelor. Îşi laudă oferta cu neruşinare, timorându-i pe cei care ar putea să-l refuze. Şi obţine întotdeauna ce vrea, elogiindu-i pe cei timoraţi pentru slăbiciunile lor.

Când un om slab din fire află de la un linguşitor că nu e prost, ci prost de bun, că nu e nepriceput, ci generos cu cine nu merită, că marea lui calitate e flerul la oameni, dovadă că e pe cale să semneze un contract generos, de astă dată cu temei, cu cel mai bine văzut dintre guralivii zilei, slabul din fire oftează şi semnează. E un caz de viol intelectual, în care apare şi prezumţia violului acceptat. Oamenii uşor de timorat îi admiră în secret pe escrocii care îi mint convingător. Cu vremea, minţirea de sine îi ajută pe cei slabi să se dea viteji cu alţii. Expresia "escroc intelectual" e tautologică. Escrocheria e o chestiune de isteţime, de scenariu, de psihologie. Prin urmare,