În numărul acesta, vom poposi la Şinca Veche. Odată ce ajungi în aici, îţi dai seama că este un sat de oameni gospodari şi un centru economic destul de dezvoltat. Este o adevărată sursă de izvoare istorice. Considerăm că atenţia arheologilor ar trebui să se axeze mai mult spre această zonă. Sunt multe de spus despre Şinca Veche, dar sper că în acest articol am cuprins lucrurile cele mai importante. Aşa că, drum bun în călătoria imaginară prin satul Şinca Veche!
Şapte secole de istorie
Prima atestare documentară a satului Şinca Veche datează din anul 1291.
Despre numele localităţii se ştiu următoarele: până în anul 1762 comuna purta numele „Şinca”. Atunci când împărăteasa Maria Tereza a înfiinţat Regimentul I de Graniţă, majoritatea populaţiei a refuzat să primească armele de grăniceri şi nu a vrut să renunţe la religia ortodoxă. Ei au preferat să părăsească localitatea şi să se refugieze în munţi. În timp, localnicii care s-au stabilit în munţi şi-au construit locuinţe stabile şi au înfiinţat o nouă comunitate, sub numele de Şinca Nouă. Vechea localitate din care plecaseră localnicii a luat numele de Şinca Veche.
Pe teritoriul satului Şinca Veche au fost colonizaţi locuitori români din diferite părţi ale Transilvaniei. Dintre vechii locuitori au rămas doar patru familii de nobili care au primit armele: Bârsan, Bălan, Strâmbu şi Urs.
strong>Peştera Ursitelor – unicat în Europa
Pe hotarele satului Şinca Veche există numeroase vestigii arheologice. Unele cunoscute, altele doar bănuite. Printre cele cunoscute se numără şi „Peştera Ursitelor“ sau „Mănăstirea săpată în piatră“, un adevărat monument arhitectonic, unicat în Europa. Templul Ursitelor este singurul locaş de cult unde Steaua lui David şi semnul oriental Ying şi Yang sunt sculptate împreună, deasupra unui altar. Turişti din toată lumea vin în Ţara Făgăraşului, la templ
